OBITUARY
Vlad Zaharia,
dedicated family man and talented engineer, died on Thursday (May 29th,
2010) at Brigham and Women's Hospital in Boston, aged 62. He was
surrounded by his loving family, who admired the awe-inspiring
stoicism he showed throughout his struggle with leukemia.
Son of Odette
and (the late) Ilie Zaharia, Vlad was born in Bucharest, Romania. As
a young man, he was an incredible sprinter, a basketball star, and a
polyglot, but it was his gift for mathematics that he turned into a
career. After graduating from Bucharest Polytechnic Institute with a
Diploma Engineer degree in Electronics, Vlad would later receive MBA
and MSEE degrees from the Hartford branch of Rensselaer Polytechnic
Institute. He worked at Otis Elevator Company in Farmington, CT for
over 32 years, where he was Principal Engineer and held 22 patents.
Above all else, Vlad enjoyed spending time with his family at home
and abroad. He will be deeply missed by his wife Marinella, his
mother Odette, brother Dan, and his two sons Andrew and Alan.
The family wishes to thank Brian Leach, Gary
Meguerdichian, and Adriana Bacellar at Otis Elevator for their
constant support throughout Vlad's illness, as well as all the
wonderful nurses at Dr. Dasanu's office and at St. Francis Hospital.
Relatives and
friends are invited to join us for a celebration of Vlad's life on
Saturday, June 19, at 3:30 p.m. at Newington Memorial Funeral Home,
20 Bonair Avenue, Newington, CT 06111. Calling hours will precede
the service on Saturday from 2 p.m. until 3:30 p.m. at Newington
Memorial. .
Published in The Hartford
Courant on June 16th, 2010
DONATIONS
in Vlad's memory may be sent to Special Olympics - Wethersfield c/o
William J. Pitkin Community Center,
30 Greenfield Street, Wethersfield, CT 06109
AMINTIRI...
Raliul Bucurestiului 1970
povestit de Bibi Ursu si Vlad Valeanu
REGRETE...
Vlad Valeanu
La aflarea vestii despre trecerea
lui Vlad in lumea adevarata am ramas inmarmurit, desi eram la curent
cu evolutia bolii care, spre mahnirea noastra a tuturora, se
agravase neasteptat. Pe parcursul suferintei sale am vorbit de mai
multe ori la telefon cu el, speram, eram incurajati de primul
tratament care parea sa dea sperante.
In primul moment nu m-am simtit in stare sa ma manifest public (de
fapt, nici acum). Am trimis cateva mesaje neinspirate (ce sa scrii
in astfel de conditii ?!) Marinelei, mamei si fratelui lui Vlad,
dupa care m-am cufundat in propria mea durere.
Am tot asteptat sa scriu mesajul de fata, dar nu eram pregatit
deoarece simteam ca "eu vreau sa-i scriu lui Calu'". O fac acum,
incomplet si incoerent, constient insa de faptul ca si Vlad, acolo
de unde este, asteapta asta de la mine.
Nu vreau sa fiu patetic si sa par exaltat dar putini stiu, chiar
dintre voi colegii nostri, cat de adanca a fost prietenia mea cu
Vlad. Am fost vecini dinainte de scoala. Am urmat cursurile din
primara pana la terminarea facultatii, permanent, la aceeasi scoala/facultate,
majoritatea timpului fiind chiar in aceeasi clasa. Dar asta nu-i
nimic pe langa timpul petrecut impreuna in particular, inclusiv si
reciproc in familiile noastre parintesti, facand nenumaratele
nazbatii ale varstei, incepand din copilarie, trecand prin
adolescenta, pana la maturitate cand deja ne intemeiasem propriile
noastre familii. Nici kilometrii, nici anii nu au intrerupt asta ...
pana cand Vlad a plecat din lume.
Ma chinuie faptul ca nu gasesc, si poate nici nu exista, cuvinte cu
care sa-l caracterizez pe Vlad. De altfel renunt, multi dintre voi
l-au portretizat deja in mod minunat.
Sunt insa doua lucruri care ma urmaresc pana la obsesie: fenomenala
lui gentilete si capacitatea lui neintrecuta de a empatiza cu
ceilalti. Poate aceste trasaturi au facut ca prietenia noastra sa se
apropie de perfectiunea acelui "agape" a lui Saul din Tars. Asa este,
l-am iubit pe Vlad mai mult decat pe o persoana, i-am iubit sufletul,
si sper ca aceasta iubire a fost reciproca.
Am avut, si am inca, multi oameni apropiati, prieteni, rude si
iubiri care s-au ridicat la calitatea superlativa a relatiei dintre
oameni. Cu toti m-am certat, ne-am suparat (reciproc), ne-am iertat
(reciproc), inclusiv cu unii dintre voi, dragii mei. Asa este normal
intr-o relatie care depaseste banalul.
Cu Vlad insa, nu-mi amintesc nici macar o ocazie in care sa fi fost
vreo asperitate intre noi. Cu toate ca "pe teren" am interactionat
barbateste, ne-am "faultat", ne-am "golanit", am baut si am petrecut,
ne-am distrat de minune, relatia ramanea ideala, cumva angelica,
incredibil de reconfortanta si fertila. Sunt convins ca nu am avut
nici un merit in asta; Vlad a condus jocul cu nemaipomenita sa "inteligenta
afectiva".
De aceea,
Draga Vlad, iti multumesc ca ai existat, iti multumesc ca ai fost
prietenul meu de o viata, ca ai contribuit atat de decisiv la
dezvoltarea partii bune din mine. Am credinta ca existenta
pamanteasca este un episod trecator, si iti multumesc draga Vlad ca
ne astepti in lumea buna in care esti indreptatit sa fii acum. Nu te
ingrijora pentru soarta familiei tale, pentru soarta noastra a
celorlalti; doar asteapta-ne si pregateste-ne un loc langa tine ....
Cu cea mai adanca dragoste,
Vlad (celalalt )
17 iunie 2010
Mihai Vasilescu
We are all devastated. Our whole generation is in mourning. I
feel that you need to know, as you probably do, but also that
your sons need to know, that Vlad was the most beloved by all
of us. I believe that none of us, ever, has had a single bad
thought about him. We loved him for his wonderful soul and his
beautiful mind and because he was so handsome. And because he
was so joyful and so witty - his sense of humour was most
original and inventive! We admired him when we were very young
and after many years, when we met again, we found he had only
become in all ways better. And more noble than ever. We know
that he went with the greatest of courage through what must have
been a terrible physical and psychological suffering, and that
he fought the illness with great strength. It is exactly like
him! We also understand what you and Andrew and Alan must have
gone through. I wish I could be there and try to comfort you,
although I know that it would be well beyond my powers. Our
thoughts are all with you now, for you to find courage and
strength. For the rest of our lives, Vlad and you will always be
part of our most cherished thoughts.
Vlad Zaharia a fost, cred, dintre noi toţi, cel mai iubit de colegii de la Spiru.
Nu imi amintesc să fi auzit vreodată vreun cuvant rău despre el, de la vreunul
dintre noi. Il iubeam pentru sufletul lui generos şi mintea lui eleganta şi
pentru ca avea foarte mult farmec. Il iubeam şi pentru umorul lui atat de
original şi inventiv. L-am admirat cand eram foarte tineri şi apoi, cand ne-am
reintalnit după mulţi ani, mi s-a părut şi mai demn de admiraţie. Şi l-am găsit
mai nobil decat oricand. Insuşi cognomenul lui, amintind detenta de invidiat
care il avantaja la baschet, sugera totodată eleganţă şi nobleţe. Eu am fost
mai apropiat de Calu in ultimul an de liceu, intr-un grup de patru prieteni,
alături de Vlad Văleanu şi Dan Shafran. Am făcut atunci lucruri frumoase
impreună şi ne-am bucurat impreună de multe, dar mai ales, am trăit intens acea
apropiere pe care numai in adolescenţă o poţi cunoaşte. Ne inţelegeam din
priviri, ne ghiceam unii altora gandul şi radeam imbătaţi de prietenie. Iar Vlad
Zaharia ştia parcă mai bine ca oricine ce inseamnă prietenia adevărată. M-am
gandit adesea la el de-a lungul anilor şi ştiu că foarte mulţi dintre noi se
gandeau cu drag la el. Va rămane, pentru cat vom trăi, parte din cele mai de
preţ amintiri ale noastre
11 iunie 2010
Alec Pastia
Este o zi trista pentru noi toti!
Cand ne-am intalnit ultima data,am avut impresia ca ne reintoarcem
la zilele minunate cand eram impreuna. Disparitia lui Vlad este
dureroasa,in primul rand pentru familia lui si apoi pentru noi toti
pentru ca am pierdut orice speranta de a-l revedea si a-l auzi cu
rasul lui molipsitor.
Vlad, ai sa ramai intotdeauna in inima si-n mintea mea! 1 iunie
2010
Simona & Dan Lupu
I'm shocked regarding Vlad disappearance.
Simona, my wife, and myself are sending to you and children our
sincere condolences.
We had the opportunity to meet you in 2000 in Bucharest (we reviewed
yesterday all the pictures).
In the next coming days I will placed in the Western Wall in
Jerusalem a tribute in memory of Vlad.
1 iunie 2010
Bruno Gheorghievici Prima mare pierdere a noasta, a tuturor, s-a
produs.
Unul dintre noi, la intamplare, a plecat, reamintindu-ne ca venim pe
rand si plecam pe sarite.
Daca ar fi sa ne luam dupa grecii antici, care spuneau "Traieste cum
vrei dar ai grija ce suflet ai sa predai", sunt sigur ca Vlad,
prietenul nostru, a avut ce sa predea.
Un suflet mare si subtil atat pentru noi cat si pentru celalalt
taram.
Sensibil, cald, altruist, intelept, discret, cu un deosebit simt al
umorului, iubitor si devotat ...si sunt sigur ca am amintit timid si
in mica masura adanca sa bogatie sufleteasca.
Dedic amintirii lui cat si celor ramasi aceste cateva inscrisuri
din Hermes Trimegistus, care prin vechimea si simbolistica mesajului,
pot fi un umil omagiu.
Vlad, desi plecat dintre noi, va ramane pentru totdeauna in
sufletele noastre...
"Asculta-mi vocea omule
Asculta intelepciunea care te fereste de moarte
Cand la sfarsitul sarcinii incredintate vei dori sa pleci din
aceasta viata
Treci in planul unde Sorii Diminetii traiesc si fiinteaza ca si
Copii ai luminii
Treci fara durere si regrete in planulunde exista Lumina eterna
Desfa-te din stransoarea fiintei tale
Iar din forma ta scateia argintie isi va lua zborul in sus spre
Soarele Diminetii
Pentru a se uni cu lumina de unde a izvorat
Acolo va straluci pana cand dorinta se va crea
Apoi se va intoarce intr-un loc si intr-o forma.
Afla Omule ca astfel trec marile Suflete dupa voia lor dintr-o viata
in alta,
Cand moartea se va apropia de tine nu te teme
Aminteste-ti ca esti stapanul mortii.
Stim, carnea este efemera
Lucrurile pe care oamenii le respecta nu inseamna nimic pentru noi
Nu cautam nimic ce are legatura cu corpul ci doar cu stare de
perfectiune a Sufletului
Cand voi Oamenii veti invata ca nimic in afara evolutiei sufletului
nu conteaza
Abia atunci veti fi liberi din robie liberi sa lucrati in armonie cu
Legea"
1 iunie 2010
Nina and Family
We cannot express in words the sadness I felt at the news that
Vlad, our good friend and classmate is not among us anymore.
We hope he found peace wherever he is now and wish you and your
sons a lot of strength to cope with this great loss in your
life.
Sending you all our love 1 iunie 2010
Viorel Borza
Primul mesaj deschis aseara mi-a adus
vestea trecerii in nefiinta a lui Vlad Zaharia, "Calutul" nostru
drag. Sintem alaturi de Marinela, Andrew si Alan in durerea
pricinuita de disparitia bunului sot si tata care a fost Vlad. Ne
vom aminti cu drag de el de fiecare data cind noi colegii dintr-a
11-a A vom mai avea ocazia sa fim impreuna.
1 iunie 2010
Stefan Stanescu
Cel mai bun Coleg, in Clasa noastra VIII,..., XI A si in echipa
de basket, exceptional matematician si sportiv, cu simtul umorului
si caldura sufleteasca, discret, modest, in afara orgoliilor
copilaresti, a trecut de partea cealalta. Toti, sunt sigur, l-am
respectat si iubit pe Vlad Zaharia, exemplu de prietenie si
exceptionala colegialitate. Sansa de a-l fi reintalnit, aici, in
Bucuresti, apoi la New York, ma ajuta sa ii pastrez pentru
intotdeauna aceasta imagine, de nesters. Suntem mai putini, cumva
mai saraci in taria noastra.
M'am bucurat atunci, prin 69 - 70 sa aflu, sa vad iubirea lor,
Marinela si Vlad. De aceea o rog mult pe Marinela, distinsa Doamna,
sa accepte sentimentul meu de prietenie, putin exprimat, dar
constant pana la sfarsit. O rog sa ma creada ca stiu prin ce trece.
Noi cei ramasi singuri stim. Cu orice imi sta in puteri, as dori sa
ajut, concret. Cand am pierdut-o pe Daniela mea, cuvintele voastre
m'au incurajat imens si mi'au aratat calitatea prieteniei voastre.
Pentru Marinela as dori sa pot face macar o parte din ce ati
facut voi toti pentru mine.
Viata fara Vlad va fi, pentru noi toti, altfel. Il pastram insa
aproape in suflet, impecabil cum a fost mereu.
4 iunie 2010
|
