|
Ramas bun, prieten drag ! Am impartit bucuriile si visurile
tineretii, ultimii 5 ani de la Spiru in aceeasi banca “rindul de la
geam”. Au incercat apoi sa ne desparta, intii valurile vietii apoi
dupa ‘89, valurile Atlanticului, dar de fiecare data cind ne-am
regasit peste ani ne-am imbratisat cu aceeasi bucurie cu care ne
revedeam dupa citeva zile de absenta (cantonamente, meciuri,
diferite concursuri sau vacante) in anii de liceu. Impreuna am
invatat multe de la parintii nostri, in primul rind respectul si
bunul simt care ne-au ghidat apoi in viata. Ei stiau ca ne gasesc
oricind fie la Sagetii 4 fie la Caragiale 1A, “la chestii noi venite”,
rasfoind la nesfirsit acelasi Miroir Sprint, in surdina unui Stan
Getz-sa nu se supere vecinii- sau incercind sa intelegem textele
rastite ale lui Johnny Halliday.
Am discutat despre tot ce se intimpla in jurul nostru in acei ani,
asa cum am schimbat opinii pina acum citeva zile cind ai plecat cu
Gina in aceasta vacanta in Turcia cautindu-ti linistea dupa o
perioada grea la serviciu. Si din pacate, a fost linistea vesnica !
Dumnezeu a vrut sa te ia ca sa te odihneasca ! Sint mult mai singur
acum fara dragul meu Stefanita !
Amintiri…amintiri…
Ne-am
reintilnit cu Stefan la Bucuresti in prima vizita dupa 12 ani, apoi
in 2004 el a venit in vizita in US. Nick (Mircea) Lerescu ne-a
adunat pe cei care locuiam mai aproape si ne-am intilnit la un
restaurant in Upstate NY: Vlad Zaharia (+), Nicky Mihailescu, Liviu
Zalman, Marinela Zaharia, Gaby Zalman, Nick Lerescu, Viorel Borza si
Stefan Stanescu (+). Din nefericire, intilnirea de care deja
vorbisem cu Stefan pentru 2021 nu va mai avea loc “aici” ! Dumnezeu
sa-i dea odihna si linistea pe care le cautase plecind in acea
nefericita vacanta in Turcia.
Nu voi scrie
mai mult, amintirile mele cu & despre Stefanita ar umple poate o
carte.
Imbratisari
tuturor,
Viorel Borza
Dragi mei colegi Spiristi,
Nu gasesc cuvinte sa exprim golul din inima mea lasat de disparitia
tragica a lui Stefanita de care ne leaga pe toti multe amintiri
minunate.
Ca omagiu ii dédic o poezie splendida scrisa de Mary
Elizabeth Frye.
Do not stand at my grave and weep
I am not there. I do not sleep.
I am a thousand winds that blow.
I am the diamond glints on snow.
I am the sunlight on ripened grain.
I am the gentle autumn rain.
When you awaken in the morning's hush
I am the swift uplifting rush
Of quiet birds in circled flight.
I am the soft stars that shine at night.
Do not stand at my grave and cry;
I am not there. I did not die
Cu dragoste,
Nina Rakoczi Stumak
Odată am citit undeva că egiptenii antici credeau că la moarte li se
vor pune două întrebări prima întrebare ;
Ai adus bucurie ?
a doua întrebare :
Ai găsit bucurie?
Cu siguranță Ștefăniță ne-a adus nouă tuturor multă bucurie. Iar
acum acolo unde este, el se bucură de lumina iubitoare a lui
Dumnezeu.
Elena Tamura Taralunga
Dumnezeu sa-l odihneasca! Sincere condoleante familiei!
Georgeta (Genny) Paun
De ne crezut, data puterea lui de viata.
Socant, trist, sa pierdem toti o alta bucata din trecutul fiecaruia.
Colegi de scoala, vecini, Rest in Peace, draga Stefanita.
Am pus sa cinte Dinu Lipatti, ultimul recital de la Besançon pentru
Stefanita. Mi s a parut potrivit, doi oameni vrind excelenta.
Mi se pare insa cit nu stim de fiecare din noi desi mentinem aceasta
legatura. Cind ne intilnim, afacerile mondane iau preferinta si nu
avem timp sa se aproaprie spiritele prin ...muzica, literatura,
ocupatii benefice, si Amintiri etc.
Micky (Profeta) Wylie
Nu îmi vine să cred ce citesc
acum.Dumnezeu să îl ierte ! Ne-am întâlnit anul trecut,la revederea
cu colegii de clasă .
Anca Moldoveanu
Trist, neasteptat, dureros, mult mult prea devreme! Dumnezeu sa-l
odihneasca!
Dan Barbu
Este o veste cutremurătoare, venită cu totul pe neașteptate și
suntem cu toții zguduiți. Îl iubeam cu toții mult pe Ștefan.
Probabil vom simți nevoia să vorbim despre el, poate ar trebui să
vorbim și despre cum s-o ajutăm pe Gina, blocată în Turcia. Dar ce
vreau să spun acum este că ar trebui să extindem mult lista celor
care discutăm aici. Suntem deja cativa aici care l-au cunoscut pe Ștefan
de cand avea șapte sau opt ani, Dan Lupu, Viorel Borza, Liviu
Zalman, Mihaela Grigoras, Vera Dona, Liviu Rattner și eu, dar mai
sunt multi dintre acestia, precum Stefan Bragarea, Alec Pastia,
Bruno Gheorghievici, Doina Stafiescu, Elena Taralunga, Dan
Atanasescu, Nichi Mihăilescu, de exemplu. Plesu il stie abia din
casa a treia, daca imi amintesc bine. Dar bineinteles, sunt multi
altii care l-au cunoscut si au invatat sa-l iubeasca mai tarziu, in
anii gimnaziului si lieceului, ca sa nu mai vorbim de prezenta lui
Stefan (incatatoare, as zice) la intalnirile noastre din ultimii ani.
De aceea eu as propune ca, vorbind mai departe despre Stefan, cineva,
poate Michaela Nita (caci ea si-a castigat pe buna dreptate o
anumita autoritate in acest sens) sa completeze lista de adrese mail
ale celor care vor fi inclusi in aceste discutii. Poate n-ar fi rau
ca Michaela sa trimita un scurt mesaj tuturor ....indiferent daca au
aflat deja sau nu. Am avea astfel o platforma de discutii privindu-l
pe dragul nostru Stefan.
Va imbratisez,
Mihai Vasilescu
Dragi
colegi,
Am aflat acum câteva minute ca Stefanitza nu mai este printre noi.
O veste pe atât de șocanta pe atât de incredibila. Dzeu să-l
odihneasca
Liviu Rattner
In memoria lui Stefan Stanescu as
vrea sa spun cateva lucruri.
Fiind in clase diferite l-am cunoscut foarte putin in scoala pe
Stefan.
Dar acum cca. un an in urma am raspuns un pic negativ la un post a
lui Miki Berdan care facea apologia si frumusetea imbatranirii.
Raspunsul meu a fost ca in fapt generatia noastra este acea care a
dat lovitura de gratie civilizatiei umane, si ca atare nu este nimic
care sa ne faca sa o ridicam in slavi. Stefan mi-a raspuns prompt pe
email-ul meu, si de aici am inceput of conversatie care s-a
desfasurat pe parcursul a cateva luni. Desi am plecat de pe pozitii diferite,
dupa lungi email-uri am inceput sa ne apropiem de un numitor comun
intelectual. Am fost surprins cat de citit era Stefan, si cat de
axat in realitatea curenta. Stia foarte bine Engleza si continuu
i-si reimprospata cunostintele atat din surse in Engleza cat si in
Franceza. Prin Martie mi-a spus ca a comandat si primit cartea mea
care furniza a larga parte din subiectele discutate. I-am spus ca
lucrez la o modificare a acestei carti catre un alt subiect mult mai
interesant (o noua specie umana aparuta acum 30,000 pe care am numit-o
Homo loquens). Idea acestei noi specii l-a atras in mod special si m-a rugat
sa i-l anunt cand apare pe amazon. Datorita unei sispute cu
publisher-ul l-am anuntat in Aprilie ca intrerup temporar
conversatia noastra ca sa ma concentrez pe acea carte. El mi-a spus
ca dupa ce citeste cartea (Emergence of Modern Brain and the
Imaginary Buildup of Civilization) vrea sa o comenteze cu mine.
Nu ne-am mai conversat pana in August cand l-am anuntat ca noua carte(
How we have turned into a new species: The Story of Homo loquens) a
intrat pe amazon. Mi-a raspuns ca o sa o comande si poate (daca vin
in Octombrie la Bucuresti, asa cum planuiam) ne vom intalni la
Nicoresti si o vom comenta.
Din acel moment nu am mai stiut nimic despre el.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Probabil vom continua discutia pe
lumea cealalta. Sant convins ca si acolo sunt versiuni de Nicoresti
si o gramada de lucruri interesante. Abia astept sa-l revad pe
Stefan, dar pe de alta parte nu am nici o graba. Dumnezeu sa ne
ierte pe amandoi si mie sa-mi scuzati greselile de ortografie.
P.S. Cred ca trebuie sa explic un pic. Discutia mea pe email cu
Stefan a inceput de la afirmatia mea ca generatia noastra, luata
global, a inceput sa se impuna acum cca. 45 ani, si as spune ca in ultimii
30 ani a luat global puterea. Uitandu-ma la caesti 30 ani de "putere"
nu am gasit nimic care sa ne glorifice.
Dar discutiile cu Stefan au acoprit totul de la aspectele politice (pe
care le urasc), la cele sociale, tehnologice, culturale, psihologice,
etc. Stefan a fost un perfect "match" si un "great challenge".
Am ajuns sa ador discutiile cu el. Abia asteptam sa gasesc un pic de
timp sa continui conversatia. Eu am crezut ca citind enorm de mult
si variat stiu cu mult mai mult decat media. Stefan s-a dovedit a
sti si intelege la fel de mult. Cu alte cuvinte nu discuta ca o
persoana de 70+ dar ca una de 50+. Adica avea o minte maturizata dar
foarte tanara in esenta.
Pacat, mare pacat ca s-a pierdut.
Dan Mrejeru
Cind am venit de la tara, la virsta de 9 ani, in clasa a treia de la
Spiru Haret, Stefanita era deja un elev model, si asa a ramas toata
viata: frumos, harnic, destept. E greu de crezut ca un om atit de
vital si de echilibrat ca el a sfirsit atit de devreme. Dar trebuie
sa ne cam obisnuim cu gandul ca rindurile noastre se vor tot rari...Tot
ce putem spera e ca solidaritatea neobisnuita a seriei noastre de
spiristi sa ne faca sa ne intilnim si dincolo, la fel de neobositi
cum am facut-o de atitia ani, in viata paminteasca. Va imbratisez pe
toti si sper ca dl Covid sa ne mai ingaduie, totusi, citeva revederi
si inainte de calatoria finala.
Amorosamente,
Andrei (Plesu)
Asa este: nu se
stie cit timp mai avem. Regret mult ca pentru Stefanita am avut prea
putin timp. Dupa terminarea scolii nu ne-am vazut prea des si am
vorbit doar de citeva ori. Ce pacat! A fost un om minunat si as fi
avut multe de invatat de la el!
Dan
Safran
Dragi colegi
Am vorbit ieri, duminica, cu Gina, care se afla
la Bellu, langa sicriul lui Stefa, mult trista si plansa. Va fi
acolo si astazi si bineinteles marti. Zburase sambata la Bucuresti
si dupa cateva ora a primit si sicriul. A fost transportat la ei
acasa, unde parintele Daniel de la Biseica Italiana a spus o mica
slujba afara – au fost de fata copiii ei, cateva rude, cativa
prieteni vechi si salariati de ai lui Stefa care au venit sa-si ia
ramas bun acolo, data fiind nebunia preconizata in Bucuresti de Sf.
Dumitru. Dupa aceea sicriul a fost transportat la Bellu Catolic. De
o saptamana Bucurestiul este in cod rosu Covid, cu restrictii la
numarul de participanti la anumite activitati religioase, in timp ce
nuntile si botezurile au fost suspendate atat de govern cat si de
biserica.
Am povestit multe cu Gina, intamplari si patanii
din trecut legate de Stefa. Anii de baschet si cantonament (multi)
la SSE 2, anii la liceu (mai putini) si dupa, la reuniunile nostre (cincinale!?)
si intalnirile dintre noi pe cele doua continente. Mi-am amintit de
cat de mult ii placea lui Stefa sa inotam in largul marii, cum am
facut-o de cateva ori si-n tara si in Bulgaria si chiar in ocean. Am
povestit Ginei si despre siragul de mailuri de la voi toti din
saptamana trecuta. Mi-a spus si se vedea din glasul ei cat de bine
ii face sa auda ca il evocam pe Stefa, acest mare domn disparut si
cat de mult am ajutat-o zilele astea cu telefoane si mailuri. I-am
urat sa fie tare aceste doua zile cand isi va lua ramas bun de la
Stefa si din partea noastra, a tuturor.
Am vorbit si cu Bruno si cu Dan Atanasescu, ambii
in Bucuresti. Bruno a venit cu ideea sa plantam un copac in curte la
Spiru si pentru Stefa, asa cum am facut si pentru Vlad Calu Zaharia.
Ma gandesc ca un stejar l-ar reprezenta perfect. Anul trecut cand am
trecut pe la liceu, pomul dedicat lui Vlad, bine ingrijit, crescuse
aproape mai inalt decat scoala.
Cu mult drag
Nick
Lerescu
IIubesti
cand simtiri se desteapta
ca-n lume doar inima este,
ca-n drumuri la capat ne-asteapta
nu moartea, ci alta poveste,
Lucian Blaga, “Iubire”
In drum spre casa de la plimbarea-mi de dupaamiaza mi s-a deschis,
deodata, larg in fata ochilor vazduhul in amurg si acolo, “dincolo”
, “over the rainbow, where troubles melt like lemon drops”....mi i-am
vazut pe toti cei dragi, Stefanita intre ei. Dana si Andrei, “
dincolo” e mai mult decat o alinare.
Cu iubire si speranta,
Mihaela Bebe Georgescu
Stefanita sa odihneasca in
pace, condoleante familiei
Da, Andrei are
dreptate, am ajuns si noi la virsta la care si rindurile noastre se
vor tot rari, dar un gind mingaetor – intilnirea « dincolo » !
Dana (Pherekyde Placido)
Un frumos Ave Maria (Sergio Endrigo) - un ADIO
https://youtu.bebbyBVy_YrRs
Corina Urechia Pucey
Dragi
colegi,
Am fost foarte șocat cind am auzit dela Liviu Zalman și Nick LARESCU
ce sa întâmplat cu Stefanita. Ne-a părăsit prea devreme. Am fost
colegi de clasa din clasa intiia. Întodeauna a fost foarte
inteligent și prieten cu toate lumea. Lumea asta ar fi avut nevoie
încă de oameni așa deobesit și inteligent ca el. Mihai văd ca tu
aranjezi sa trimiți o coroana la mormint. Te rog foarte mult sa
contezi și pe mine cu orice cheltuieli ai. Te rog transmite familiei
condoleante din partea familiei mei. Sper ca toată lumea sa fie in
pace și sănătoși.
Tomi ZEIGER
Stefanita...Stefa...Stefan...
O figura emblematica pentru clasa noastra, pentru generatia noastra,
un coleg deosebit, un prieten nepretuit...
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Ne va fi dor de tine, Stefan, asa cum ne e dor de toti cei dragi
care nu mai sunt cu noi.
Doina Tetcu Stafiescu
Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu stiu cand o sa fie asta, tata,
Dar, hotarat, o sa ne jucam odata,
Odata, poate, dupa scapatat.
E un joc viclean de batrani
Cu copii, ca voi, cu fetite ca tine,
Joc de slugi si joc de stapani,
Joc de pasari, de flori, de cani,
Si fiecare il joaca bine.
Ne vom iubi, negresit, mereu
Stransi bucurosi la masa,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Intr-o zi piciorul va ramane greu,
Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa.
Jocul incepe incet, ca un vant,
Eu o sa rad si o sa tac,
O sa ma culc la pamant.
O sa stau fara cuvant,
De pilda, langa copac.
E jocul sfintelor Scripturi.
Asa s-a jucat si Domnul nostru Isus Hristos
Si altii, prinsi de friguri si de calduri,
Care din cateva sfinte tremuraturi
Au ispravit jocul, frumos.
Voi sa nu va mahniti tare
Cand ma vor lua si duce departe
Si-mi vor face un fel de inmormantare
In lutul afanat sau tare.
Asa e jocul, incepe cu moarte.
Stiind ca si Lazar a-nviat
Voi sa nu va mahniti, s-asteptati,
Ca si cum nu s-a intamplat
Nimic prea nou si prea ciudat.
Acolo, voi gandi la jocul nostru, printre frati.
Tata s-a ingrijit de voi,
V-a lasat vite, hambare,
Pasune, bordeie si oi,
Pentru tot soiul de nevoi
Si pentru mancare.
Toti vor invia, toti se vor intoarce
Intr-o zi acasa, la copii,
La nevasta, care plange si toarce,
La vacute, la mioare,
Ca oamenii gospodari si vii.
Voi cresteti, dragii mei, sanatosi,
Voinici, zglobii, cu voie buna,
Cum am apucat din mosi-stramosi.
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.
Apoi, o sa fie o intarziere,
Si alta, si pe urma alta.
Tata nu o sa mai aiba putere
Sa vie pe jos, in timpul cat se cere,
Din lumea ceealalta.
Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit...
Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Asa este jocul.
Il joci in doi, in trei,
Il joci in cate cati vrei.
Arde-l-ar focul.
Pentru Stefanitza, un suflet bun, un prieten de departe.
Misu Beloiu - Roxana Von Kraus
Este ingrozitor! Dupa primul email,n-am crezut
si i-am sunat pe Stefanitza si pe Gina,dar..............n-a raspuns
nimeni.
Stefanitza ,ai plecat si ai lasat un imens gol
in inimile noastre !
Sa te odihneasca bunul Dumnezeu !
Miki Berdan
Desi am aflat printre primii vestea groaznica, dupa 24 ore nu-mi
revin, nu asimilez, nu accept ...
RIP Stefanita, drag prieten !
Vlad Valeanu
Incredibil!
Dumnezeu să-l odihnească!
Michaela Nita Grigoras
Nu am cuvinte. Total șoc
RIP Stefanitza.
Liviu Zalman
Este incredibil.........
DUMNEZEU SA L ODIHNEASCA IN PACE!
CONDOLEANTE FAMILIEI INDOLIATE!
Paul Duma
Cit de trist, a mai plecat un "domn" dintre noi. Dumnezeu să-l
odihneasca! Condoleante familiei si prietenilor de o viata!
Maraca (Maria Margareta de Fay) și Radu
Dragi foști colegi,
sunt extrem de socata de Știrea primită a stingerii din viața a lui
Stefanita. A fost unul din puținii colegi cu care mai corespondam și
de la care mi-au rămas amintiri foarte frumoase. Eram vecini de
cartier și colegi de clasa din clasa doua și pana la terminarea
clasei a șasea in 1961 când eu am plecat din România.
Sa-i fie țărână ușoară !
Carmen Estelle Pallade
Da, inca imi
aduc aminte de multi dintre cei din email, desi totdeauna fetele au
avut mai mult success in a mentine legaturi.
Si Da, imi va
face placere daca cineva din cei de mai jos isi aduc aminte de Geafa
sau Gefoi, porecla mea din liceu.
Asa ca Bebe, te rog sa incerci la le retransmiti acest mail, cu
rugamintea de a ma accepta si pe mine.
Multumesc anticipat.
Acum si partea
legata de Stefanita. Am petrecut impreuna multe si minunate zile si
nopti la 2 Mai inainte de 90, urmate de lungi dupa amiezi de toamna
la noi in curte la Bucuresti. Am reluat ceva legaturi profesionale
dupa 1996 sau 97, cind se ocupa de aparatura de aer conditionat;
apoi prin 2000 mi-a facilitat ceva legaturi in urma carora am lasat
deoparte activitatea de executie si am trecut in tabara
consultantilor in constructii. Ceea ce fac si azi. Iti multumesc si
pe aceasta cale stimabile pentru indemnul de atunci, a fost o
cotitura importanta profesionala care nu se uita!
PS Din pacate nu am nici o coexiune cu Turcia, asa nu imi dau seama
cum pot fi de folos acolo.
Dan
Giurcaneanu (Geafa, promotie 1967)
Intr-adevar o mare pierdere pentru familia lui, priteni si restul
societatii.
Da, am fost colegi in clasele primare dar din 1963 nu l-am mai vazut.
Imi aduc aminte de el fiind un elev exceptional, citit, "tip bine"
care juca tenis. Il vedeam cu racheta de tenis trecind in fata casei
caci locuia aproape de noi. In Rominia, pe vremea acea, era mare
lucru sa joci acest sport.
Imi pare foarte rau sa aud ca Stefan s-a pierdut dar sper ca nu a
suferit mult.
Condoleantele noastre la toata familia.
R.I.P.
Vera (ex Dona) si Arie
Back to In Memoriam page
|
